How do you manage: noiembrie 2014

Costumul popular romanesc, element de baza in definirea culturii poporului roman, a avut o insemnata evolutie, din cele mai adanci timpuri si pana in prezent. Astfel, in timp croiala a ramas aproape neschimbata, piesele de baza -camasa, fota si itarii, au suferit transformari importante.

O prima evolutie a avut-o portul popular romanesc in raport cu zona etnografica si in raport cu cel al popoarelor vecine.

O urmatoare etapa a evolutiei portului popular romanesc a fost influentata de zona oraseneasca. Materialele industriale au inlocuit pe cele obtinute in gospodaria taraneasca, Curand marama alba a fost inlocuita cu naframa, bluza a fost purtata peste camasa iar dezvoltarea economica din oras a determinat inlocuirea portului traditional taranesc cu portul orasenesc. Acest declin al portului popular romanesc a continuat si pe vremea comunismului, taranii instariti, in lupta pentru avere si pentru a se afirma in comunitatea taraneasca, au inlocuit imbracamintea populara formata din itari, camasa, ie, fota, marama, catrinta, caciula mostenita de la daci cu portul orasenesc.

Ulterior portul popular romanesc nu se mai foloseste decat in zilele de sarbatoare traditionale poporului roman. Insa ce a determinat si a sta la baza aparitiei costumelor populare nu este dorinta de afirmare, dorinta de inavutire ci exprimarea umanitatii, a sufletului omenesc, a dragostei pentru frumos, a grijii pentru eternitate.

Societatea romaneasca cunoaste in anii post-revolutie, o evolutie spirituala, o intoarcere la geneza, fapt ce determina reaparitia dragostei pentru frumosul costum popular. Daca in trecut orasenii au fost cei ce au determinat inlocuirea portului popular romanesc, acum tot ei sunt cei care reintroduc in portul zilnic, ia, naframa, marama si multe motive populare se regasesc in accesorizarea gentilor, bluzelor, rochilor, incaltamintei.